Recent, niște parteneri mai vechi m-au contactat pentru că se aflau într-un blocaj. De trei luni încercau să se pună de acord asupra unui nume pentru magazinul lor online, dar de fiecare dată, discuțiile ajungeau în același punct mort. Ore întregi de brainstorming, zeci de propuneri de nume, dar nimic nu părea să fie „numele potrivit”.
Întrebarea lor? „Ce nume să alegem?”
Problema lor reală? Nu avea legătură cu naming-ul.
De unde începe blocajul?
După ce am discutat mai în detaliu cu ei, am realizat că nu numele magazinului era sursa problemei. În realitate, divergențele lor erau cauzate de lipsa unei direcții strategice clare. Fiecare dintre parteneri avea propria sa viziune asupra business-ului, asupra publicului țintă și asupra modului în care ar trebui să se poziționeze pe piață.
Practic, încercau să găsească un nume pentru un magazin despre care nu erau de acord nici măcar în ceea ce privește ce vinde, cui vinde sau de ce vinde.
Aici intervine un fenomen des întâlnit în afacerile care au crescut organic. Fiecare persoană implicată în procesul de decizie are propria sa interpretare asupra direcției strategice, iar fără un consens, chiar și cele mai simple decizii – precum alegerea unui nume – devin imposibil de luat.
Lipsa consensului strategic: un blocaj nevăzut
În cazul acestei firme, fondatorul afacerii avea o viziune clară bazată pe experiența acumulată de-a lungul anilor, însă nu mai era implicat zi de zi în management. Pentru el, păstrarea istoriei și tradițiilor companiei era primordială.
În schimb, directorul executiv avea o viziune mult mai orientată spre profitabilitate imediată și eficiență operațională. Succesul recent al afacerii și indicatorii financiari erau prioritățile sale, nu păstrarea direcției originale.
Mai era și un transfer de generații în discuție. Cei care urmau să preia afacerea erau, evident, mai deschiși spre digitalizare și tehnologie, văzând în canale precum TikTok sau social media soluții indispensabile pentru viitorul companiei. Aceste idei păreau futuriste și nejustificate în ochii celor mai experimentați din board, care considerau că afacerea a funcționat bine fără aceste „inovații”.
Fără un consens asupra viitorului business-ului și a publicului pe care să-l vizeze, naming-ul devenea o problemă imposibil de rezolvat.
Marketingul – de la problema inițială către cea reală
Ce se întâmplă în astfel de situații? În loc ca strategia de marketing să fie un element unificator, devine o sursă de fricțiune. În loc să ofere claritate, creează confuzie. Fiecare vede altfel piața, clientul și brandul, iar fără o aliniere a acestor viziuni, nicio decizie, oricât de simplă ar părea, nu poate fi luată.
Astfel de probleme sunt mai frecvente decât ai crede. În firmele mici și medii, care au crescut organic, strategia de marketing nu este întotdeauna formalizată. Adesea, ea există doar în mințile oamenilor de decizie, iar fiecare dintre aceștia își aduce propriile idei și viziuni la masă. În lipsa unui consens clar, lucrurile încep să se încurce.
Cum poți depăși acest blocaj?
Soluția, de cele mai multe ori, este simplă, dar dificil de implementat: trebuie să existe un consens strategic. Atunci când toți factorii de decizie sunt aliniați în jurul unei viziuni comune – ce înseamnă brandul, cui se adresează și cum ar trebui să crească pe termen lung – restul deciziilor vin de la sine. Inclusiv alegerea unui nume.
De multe ori e nevoie de cineva din exterior pentru acest pas. Nu pentru a găsi un nume, ci pentru a stabili clar cine sunt ca brand și unde vor să ajungă. Pentru a depăși orgoliile și viziunea personală și a crea o viziune comună de business.
Concluzie
De multe ori, cele mai neașteptate blocaje au la bază o problemă mult mai profundă decât pare la prima vedere. În cazul de față, nu era vorba despre naming. Era lipsa unei strategii de marketing clare și aliniate între toți factorii de decizie.
Problemele care apar în branding, marketing sau dezvoltare de produs nu sunt doar despre preferințe sau creativitate, ci sunt strâns legate de claritatea și consensul strategic. Iar acest consens nu este doar o chestiune de confort – este uneori cheia pentru a debloca decizii bune și rapide.


